vineri, 27 iunie 2014

Maybelline Fit Me Concealer

In urma cu doua saptamani, inainte sa ma loveasca lenea si raceala, va aratam cea mai recenta comanda data pe Aoro. Am avut timp suficient sa pun toate noutatile la treaba si sa ne imprietenim iar azi vin sa va vorbesc despre primul produs interesant. Cel mai probabil urmatoarea pe lista o sa fie lotiunea de corp Garnier, care a reusit sa starneasca interesul multora dintre voi.

V-am povestit si atunci cat de entuziasmata am fost cand am vazut pe site ca au concealer Fit Me de la Maybelline. Atata l-am vazut laudat de diferite fete pe youtube incat devenea frustrant ca nu puteam sa il testez si eu. Evident ca l-am pus in cos fara sa stau prea mult pe ganduri. Mai ales ca paleta mea de corectoare de la Catrice nu mai avea prea multa vlaga in ea. Ei bine, acum paleta Catrice e exact la fel cum era cand am primit produsele astea noi, pentru ca de cand am dat de micutul asta, am abandonat-o!

In general mi-e teama sa comand fond de ten, concealer sau pudra online, de teama ca nu o sa imi nimeresc nuanta. N-o nimeresc uneori nici pe testate in magazin, daramite din aproximari online. De data asta m-am incumetat pentru ca dadusem de o fata simpatica (tot pe Youtube), utilizatoare de Revlon Colorstay in nuanta in care il am si eu. Si lauda concealer-ul asta. Asa ca am zis sa iau exact nuanta pe care o avea ea. Bine am facut!


Ambalajul e simplu si practic. Tub de plastic ca de gloss, capac negru, aplicator cu buretel. Stopper-ul tubului e perfect functional (nu ridicati sprancene ca am patit sa fie gura tubului prea larga si sa ma trezesc ca iau produs cu nemiluita pe bagheta), buretelul aplicator e ok, ar fi fost cred mai util daca era mai maricel. Dar sa zicem ca merge si asa.

Nuanta 15 Fair e dupa cum spuneam ideala pentru tenul meu deschis. Pe timp de vara cand o sa pun (da Doamne soare) un piiiic de culoare e posibil sa nu il mai pot folosi pentru a acoperi petele de pe fata. Il voi folosi insa in continuare pentru a ilumina zona de sub ochi.

Consistenta produsului e destul de densa, cremoasa, chiar imi aminteste de corectoarele in forma solida. E adevarat ca din acest motiv trebuie sa avem grija cand il blenduim pentru ca se intinde un picut mai greu decat un concealer lichid. Eu nu am gasit acest lucru deranjant, asta e textura care imi place in general la corectoare.

Puterea de acoperire este medie. Cearcanele sunt ascunse bine dar posibil ca la cineva care le are mai pronuntate efectul sa nu fie spectaculos. Acopera bine si eventualele pete de pe ten cu conditia ca acestea sa nu fie extrem de evidente. Aveti mai jos o demonstratie a puterii de acoperire. Sper ca diferenta este vizibila in ciuda pozelor chinuite. De obicei il aplic dupa fondul de ten dar de dragul review-ului in poze l-am folosit doar pe el. I know it's some scary stuff, me with no makeup.

Imi place ca dupa ce lucrezi putin cu el zona pe care il aplici se contopeste foarte bine cu restul machiajului, nu arata nenatural. Rezista bine, undeva la 7-8 ore oe tenul meu normal. Pe zona de sub ochi incepe sa se adune putin in ridurile fine dupa acest interval. Eu remediez situatia tapotand cu un servetel. Dupa aceea se uniformizeaza iar frumos. Nu stiu cum ar functiona daca l-as reaplica, dar avand in vedere ca nu am niciodata acest obicei, nu m-a prea interesat subiectul.

Acum trebuie sa va spun care e singurul aspect mai neplacut. In zilele cand am pielea mai uscata Fit Me tinde sa evidentieze problema. Atunci se strange mai abitir in ridurile de sub ochi si face "crusta", devine "cakey" pe ten. Asadar din start daca va stiti cu ten uscat, evitati-l. Orientati-va spre un produs cu textura mai lichida, mai emolienta.

Dupa ce am invatat de la Tati (Glamlifeguru) sa folosesc corectorul pentru a ilumina nu doar zona de sub ochi ci si zona T am ajuns dependenta de aceasta tehnica. U can bet ca l-am pus la treaba si asa pe domnul concealer. Mdap, se comporta la fel de bine, facand figuri din nou doar cand am tenul ceva mai "setos".

Imi place finish-ul numai putin satinat pe care il ofera pielii. Nu e complet mat, facandu-te sa arati "tencuita pe sub ochi", nu ramane cu aspect lucios si ca urmare nu ti-e frica de migratia lui spre alte puncte de pe fata. Rar s-a intamplat sa simt nevoia sa il fixez si cu pudra.

Eu una ii acord multe bile albe. Inca un aspect, imi pare foarte spornic. Il folosesc zilnic dar nu se observa ca as fi luat vreun pic de produs din ambalaj. Tipa de la care am dibuit nuanta pe Youtube l-a inclus intr-un Project Pan si dupa 5 luni de folosire zilnica inca mai are produs in el. Eu zic ca la pretul extrem de prietenos e mai mult decat generos (ete cum fac eu si rime). Nu as fi prea sigura ca la un moment dat se va gasi si in magazinele fizice, au oamenii astia pe la noi obiceiul sa nu prea aduca toate gamele misto. Puteti sa il comandati insa pe Aoro, asta daca va incumetati sa va dati seama de nuanta.

Pe mine ma tenteaza acum foarte tare sa incerc si un fond de ten Fit Me si eventual si pudra. Ma mai gandesc o vreme, mai ales ca momentan am ceva rezerve de consumat. Si desigur trebuie sa gasesc inca vreo fata simpatica pe Youtube care sa se potriveasca cu mine la nuanta!:)) Daca aveti ceva sugestii pe aceasta tema nu va jenati sa mi le lasati in sectiunea de comentarii.

Sper sa vi se fi parut folositor review-ul meu si cel mai probabil ne recitim luni. Daca printr-o minune ajung sa postez si in weekend o sa fie sarbatoare nationala! Sa aveti zile faine si sa speram insorite! Eu sper sa reusesc sa fac tot ce mi-am propus si un pic de zacut pe deasupra...Ok, bine, taiem zacutul de pe lista. We all know that's not gonna happen. The kiddo would never allow it!

miercuri, 25 iunie 2014

Prea multa fericire - recenzie de carte

Azi a venit momentul sa va povestesc din nou despre o carte. Saptamana trecuta n-am avut spor asa mare ca de obicei dar recuperez saptamana asta. Inainte sa va vorbesc despre cartea lui Alice Munro as vrea sa stiu daca sunt singura care nu poate rezista fara nimic in cos intr-o librarie online. In ultimii doi ani cartile cumparate din magazine fizice s-au imputinat simtitor. Motivul principal fiind ca preturile nu ma indeamna deloc. Pentru cartile online pot pandi cele mai bune oferte si am lista cu titlurile pe care le vreau asezata la o extensie de mana distanta, pe imprimanta. :)) Asa se face ca prea putine au fost datile cand pe Libris au fost promotii si eu n-am cumparat macar un volum. Avantajul transportului gratuit e si el mare. Rar se intampla sa ii tradez cu alte site-uri pentru ca nu prea poti gasi varianta mai buna altundeva.

Prea multa fericire a fost cartea care mi-a inlesnit intalnirea cu scriitura lui Alice Munro. Nu stiam la ce sa ma astept, am refuzat sa citesc recenzii pe Goodreads si m-am incapatanat sa ignor eticheta de "castigatoare a premiului Nobel". Gusturile personale in literatura sunt pentru mine prea subtile pentru a se sinchisi de vreun premiu.


In primul rand trebuie sa stiti ca daca porniti la drum de lectura sperand la floricele roz si povesti despre cat de frumoasa e viata, veti suferi o dezamagire. Cartea e construita din povestiri scurte care dezvaluie aspecte ale existentei umane despre care am vrea de cele mai multe ori sa uitam. Durere, despartiri, crime, gesturi disperate facute in momente nepotrivite. Aspectul care m-a frapat insa este faptul ca fiecare dintre aceste experiente care marcheaza sunt analizate si descrise cu o oarecare doza de compasiune, de intelegere. Alice Munro a facut in povestirile acestea o analiza a naturii umane, exact asa cum e ea. 

Nu poti sa nu te intrebi cum a reusit sa prinda atatia demoni si sa ii imblanzeasca in cateva randuri. Cum a reusit sa patrunda in atatea vieti, sa traiasca prin personajele ei atatea frici si dezamagiri si totusi sa ramana intreaga? Nu stiu sa va spun dar colectia asta de povestiri e foarte bine inchegata. Legatura organica dintre ele o simti cu fiecare pagina data, personajele sunt puternice desi au la dispozitie putine randuri in care sa se dezvaluie. 

Fiecare intamplare te plimba printr-o viata de om si te lasa in final cu o intrebare pentru TINE. O intrebare despre propria existenta, despre propriile posibilitati de devenire. Eu cel putin asa ma simteam citind. 

Povestirea care da titlul volumului porneste de la biografia reala a unei femei matematician cu o minte remarcabila si de la primele pagini simti potentialul de roman. Numai ca n-avem asta la dispozitie. Avem franturi care sunt parca prea putin elaborate. Pentru mine exact povestirea asta care incheie volumul n-a facut click. Poate la voi se va intampla asa, dar la mine n-a mers.

Nu vreau sa va dezvalui nimic mai mult, mai ales ca editorul a facut deja o descriere cam prea amanuntita pe coperta a patra. Eu am recunoscut ca imi plac spoilerele dar poate altora nu! Va spun doar ca eu o sa mai vreau Alice Munro si ca va recomand sa incercati proza ei. Posibil sa va placa, posibil sa nu. Realizez ca senzatia cu care ramai citind Prea multa fericire e total alta decat te-ai astepta din titlu. Realizez si ca povestirile, desi aparent usurele si cu un pic de suspans politist, sunt de fapt profunde sub stratul lor de cotidian. La fel ca in viata fiecaruia, nu?

Ati citit vreuna din cartile acestei autoare? Daca da, ce imi mai recomandati?

marți, 24 iunie 2014

One day ...baby we'll be old

Fara sa dramatizez incep sa simt trecerea timpului tot mai acut. Oboseala acumulata nu se mai disipa undeva pe traseu si ma pune la pamant, dansatul ore in sir ma secatuieste mai repede, statul pe un scaun cu un pahar de vin in fata (unul singur, nu mai multe ca pe urma o sa ma doara capul trei zile....tot urmare a anilor) la povesti a devenit mult mai tentant. Aaa da si kilogramele alea care nu se lipeau de mine acum zici ca se muleaza cu super glue pe solduri.

Mai exacta sa fiu. Weekend-ul trecut am avut de mers la o nunta. La Sighisoara. Duminica. Buuun. Datorita bonei noastre minunate (mama) venita in vizita de la capitala exact la momentul oportun nu a fost nevoie sa o luam si pe pice cu noi asa ca deja eram chitita pe party mode. Ahhhm. Am plecat cu un cuplu care sta prin zona. De sambata seara ca sa avem vreme sa stam la povesti neintrerupte de copii. Duminica dimineata dupa povesti si pizza m-am trezit mai derutata decat dupa 5 ore de somn pe un sfert de pat de copil. Primul semn ca ceva nu e cum trebuie.

M-am apucat de distractia obisnuita inainte de orice eveniment. Par, machiaj, machiaj si pe alta doritoare. Cand am tras pe mine rochia cumparata de pe Kurtmann cu o saptamana in urma am avut o senzatie neplacuta de "NU SE INTAMPLA ASTA!" Rochia Zara imi era fixa fixa. Atat de fixa de am inchis la limita fermoarul. Imi venea sa mor de nervi. Si dap, intr-o saptamana. Pentru ca fix in saptamana aia mancasem tot pe dupa gard. Ok, am cercetat, colaceii erau totusi bine ascunsi. Materialul rochiei e fantastic si strange surplusul, facandu-te sa arati mai misto decat esti in sutien si chiloti la lumina neiertatoare a zilei!:))



Mi-a placut la nebunie de cand am vazut-o. O little black dress un pic altfel, materialul texturat amintind de un tapet cu influente baroce (da, mie mi se pare misto sa te imbraci in tapet, care e faza?), strasuletele discrete de pe umeri si....spatele. Stiti voi. Office in the front, party in the back! Gratie colierului luat cu imprumut de la draga mea Dee am obtinut exact ce vroiam. Simplitate cu un pic de zvac. Inaugurarea pantofilor mei nude stiletto a fost triumfala si ea!


Si se petrece nunta. De multa vreme n-am mai fost atat de incantata de toate detaliile unei nunti. Aici mi-a placut totul. Desigur totul cu accent pe supa de pui cu taietei de casa, care e highlight-ul oricarei nunti ardelenesti. Daca nu ati mancat in viata asta supa cu taietei de casa la o nunta ati trait degeaba. Si cand ma gandesc ca la nunta la noi m-au furat nenorocitii exact cand se punea supa pe mese! Nu le-am iertat-o nici pana azi!

Situatia cu dansatul sta cam asa. Al meu sot nu danseaza decat in cazuri exceptionale si situatii limita. Eu as dansa pana as pica lata. Topai la hore de zici ca au intrat ielele in mine. Ma zbantui fara frica de stupiditatea imaginii. Ei bine, tura asta....in afara de vreo ora in total, nu am prea dansat. Cum ziceam am sorbit din vinul (extrem de bun si dulce si ahhh ce bine ca ne-au dat o sticla la plecare) pus la dispozitie de miri si am povestit vrute si nevrute cu prieteni vechi pe care ii cunosc de 13-14 ani. Cat? CAT?



Am fost entuziasmata ca nunta s-a terminat repede si ca la miezul noptii deja eram in pat. SUNT O BABA! A doua zi am descoperit cu surprindere ca am racit cobza. Nu stiu cum si de ce dar raceala aia m-a scos din circulatie cam toata saptamana trecuta. SUNT BABA! 

Singura chestie buna e ca m-am ambitionat si de o saptamana si ceva m-am tinut de mancat ok si de exerciti. Probez my (too) little black dress din nou si va anunt daca aluneca fermoarul mai usor! Sau pandesc noutatile pe site si imi mai cumpar niste rochite sa fie!:))

P.S:Pozele nu sunt cum as fi vrut eu dar n-am avut timp de umblat dupa locatii sau facut poze cu aparat. Nu taticu. Bune si astea facute cu telefonul in curtea restaurantului!:( Ufff si cat am visat eu poze cu rochita asta frumoasa pe strazile Sighisoarei medievale! C'est la vie! U take what u get!:))

luni, 23 iunie 2014

Weekend-ul asta

N-am mai facut un astfel de articol de foarte mult timp si sincera sa fiu mi-era dor. In afara de asta, am absentat saptamana trecuta si ma gandesc ca poate vreti sa stiti daca si cum mai traiesc!:)) Si ar mai fi ceva. In ultima vreme constat ca uit tot mai multe chestii. Lecitina, stiu! Ma sperie un pic gandul ca au inceput sa se disipe toate maruntisurile frumoase ale zilelor trecute. Prea multe pe cap, prea multa agitatie? Nu stiu exact dar vreau sa reusesc sa mai pastrez ceva din ele.

Sambata s-a desfasurat cam asa:
-Trezirea dis de dimineata ca doar nu m-o lasa fii-mea sa dorm in weekend! 
-Executat mic dejun obligatoriu si zambit ca fii-mea cere seminte de chia cu cerealele (cerealele fiind fulgi de porumb si ovaz, nu d-alelalte cu draci in ele). Sometimes I'm a good mum like that!
-Facut mancarea pentru pranz, alergat in jurul cozii prin casa, facut curatenie.
-Rauflat usurata ca domnisoara a decis ca e o idee buna sa doarma totusi de pranz.
-Citit citit si inca niste citit.
-Echipat rapid copilul din dotare si alergat cu sufletul la gura pentru prima experienta cu circul.
-Strans din dinti cand am platit o suma exorbitanta pentru doua bilete la circul sus numit. Zis in sinea mea:"lasa dom'le ca amintirile frumoase raman, da-i incolo bani!"
-Strambat din nas la spectacol. Eu n-am mai fost la circ de muuuuulti ani dar atunci cand ma ducea mama, mergeam la Circul de Stat. Nu eram obisnuita cu astea micute. Iar cele doua ore au fost un pic cam mult pentru Katia care se cam plictisise in ultima jumatate de ora si ma tot intreba "mai e mult?"


-Scuipat in san cand am observat ca fii-mea era mult mai interesata de cum se fac anumite chestii pe acolo decat de numerele propriu zise:"mami vezi, ca sa se invarta tanti aia sus, invarte nenea ala de sfoara de doua ori asa si o data asa.." Posibil sa aiba creier de inginer ca ta-su! Mie fix in spate mi-era in copilarie de astfel de amanunte.
-Ras pe rupte ca numarul ei preferat a fost unul la care eu am vrut sa imi acopar ochii si sa tip: motociclisti intr-un glob de metal, invartindu-se de nebuni. Hmmmm! I might be a true sissy!:))
-Lesinat cand Katia s-a dus hotarata la Orlando, directorul circului si acrobatul sef si i-a zis:"Dai mana cu mine? N-ai cazut de acolo!":))) Asta dupa ce imi spusese foarte hotarata in timpul spectacolului ca la un moment dat tot pica el de pe toate draciile pe care s-a suit. A dat omul mana cu un metru de omulet tupeist si eu mi-am zis inca o data ca fii-mea nu e a mea!:))
-Adunat flori de pe camp in drum spre casa.
-Mancat, spalat vase, inca un mancat cand a ajuns in cele din urma si al meu sot acasa.
-Culcat un copil lesinat de oboseala si citit pe podeaua camerei ei pana era sa adorm si eu.

Duminica:
-Am dormit pana la 7 jumate si am crezut ca e un vis!:)) Ba chiar am apucat sa beau si o cafea in liniste pentru ca abia pe la 8 a dat Katia semne de viata. Pentru cine stie programul ei, e clar ca a avut o zi epuizanta sambata.
-Da-i cu inca niste vase (de unde naiba au aparut astea in chiuveta ca parca le spalasem ieri pe toate!), mai curata niste cartofi sa fie la pranz.
-Executat machiaj in 9 minute pe ceas.
-Calcat ie mare si ie mica pentru echipat. 
-Descins la Muzeul Astra pentru a vedea ce mare smecherie o fi cu zilele iei in Sibiu. Nu era mare smecherie. 

-Ne-am plimbat doua ore printre casele alea frumoase si prin linistea aia si si ...n-as mai fi plecat daca nu stiam ca mai avem de mers si pana acasa si ca picioarele mici chiar daca sunt rezistente nu sunt CHIAR atat de rezistente. Mai ales ca picioarele mici mai mult au alergat in cele doua ore, decat s-au plimbat la pas de om.
 
-Mancat placinta cu dovleac, cusut broasca de fetru in tandem si acasa plecat!
-Alergat dupa autobuz. Prins autobuz. Happy dance in autobuz.
-Cumparat de inghetata dupa preferinte.

-Facut cartofi prajiti si hranit si eu si copil. Uneori nu sunt o mama asa buna!:))
-Mancat inghetata. Ca sa fiu o mama naspa pana la capat. Fii-mea s-a cunoscut cu Panda de la Napoca. Problema e ca juma de Panda s-a cunoscut si cu gresia din bucatarie. Spalat pe jos...

-Culcat copil in timp ce aproape lesinat pe podea in camera ei (do you see a pattern here?)
-Sot venit de la munci. Hranit si el. Dracu sa le ia de vaseeeeeeeee!!
-Frecat menta.
-Incarcat catrafusele in masina care sta sa moara si cu tupeu nesimtit si rugaciuni la bord plecat spre socrii. 
-Oprit la Carrefour sa luam un tort si un pachet de scutece ca sa adaugam la plasa de hainute luate pentru verisoara cea extrem de proaspata si de putin timp scoasa din cuptor a Katiei.
-Privit fiinta mica cu surprindere si neincredere. Copilul meu imens a fost vreodata atat de mic? CAND? Si aveam curaj sa pun mana pe ea?
-Mancat tort, baut cafea, incercat sa port conversatii de oameni mari. Vezi sa nu. Fii-mea avea alte planuri si cum taica-so o ignora ca era in niste discutii depre piese de masini, a ajuns tot pe capul meu!:))
-Ras in hohote cand Katia a observat ca "mami, bebelusa asta are o problema, i-au cazut toti dintii!"
-Ras de doua ori in hohote cand Katia a purces sa extraga din plasuta toate hainutele si sa i le arate verisoara-sii. In caz ca n-am fost clara, verisoara-sa are o saptamana si vreo jumatate. Am rasuflat insa usurata ca a avut de lucru pe urma 15 minute pana a impachetat si a pus la loc hainutele bebelusei.
-Ajuns acasa, mancat iar...mai zic de vase? si usuit copilul in pat cu viteza luminii. Adormit pe podea!:))
-Vazut un sfert dintr-un film, facut baie, decis sa termin Insurgent si regretat decizia la 6 cand ceasul meu a bipait dupa doar vreo 5 ore de somn ...la cateva minute dupa ce Katia se trezise deja!

Si cica ce face o mama toata ziua! Pe la voi cum a stat treaba weekend-ul asta?

vineri, 13 iunie 2014

Dependenta?

Sunt sigura ca sentimentele imi vor fi intelese de toate beauty pasionatele din zona. O data cu prima comanda Aoro m-am convins ca site-ul merita sa revin iar si iar si iar pe el, sa ii studiez ofertele si sa ...ei bine, sa mai plasez inca o comanda. Si va asigur ca nu va fi ultima!:)) 

"Problema" e ca sunt atatea tentatii incat stau si ma pierd lejer o ora pe site, gandindu-ma si razgandindu-ma, punand in cos, scotand iar, facand calcule de tipul "daca renunt la cafeaua de dimineata doua saptamani pot sa iau si crema aia". Tura asta am decis sa iau cateva bunatati fara de care viata mea nu mai era completa. Nu asa se intampla mereu?

Trebuie sa va spun ca in general nu comand online produse care se pot gasi si in magazin la aproximativ acelasi pret. Daca sunt mult mai ieftine da! (cazul parfumurilor) In schimb daca vad brand drugstore cu produse care inca nu sunt pe rafturile fizice ale magazinelor, imi pierd orice simt al cumpatarii. Sunt super incantata ca am ochit niste lucrusoare despre care am tot auzit pe Youtube, despre care am citit pe blogurile din strainatate si care la noi au fost marfa prohibitiva! Doua dintre produsele comandate azi se incadreaza la aceasta categorie.


Eram foarte hotarata sa iau si un parfum. Din mai multe motive. In primul rand pentru ca multe persoane m-au intrebat daca parfumurile luate de la ei sunt "the real deal". Am vrut sa pot raspunde in cunostinta de cauza. In al doilea rand, eram eu insami curioasa cum sta treaba si ma uitam cu o spranceana ridicata la pretul semnificativ mai mic decat in parfumerii.  Am decis sa iau un parfum pe care il cunosc si il indragesc, tocmai pentru a putea avea un termen de comparatie. Dupa ce am tot dat tarcoale lui Azzaro Visit am zis ca mai bine il mai aman pentru ca e cam greu pentru anotimpul asta. Am ales sa comand Lanvin Rumeur 2 Rose, parfum cu care m-am iubit acum vreo 3-4 ani. Faptul ca ma costau doar 60 de lei 30 de ml a inclinat balanta in favoarea lui, I'm not gonna lie!

De cum a sosit coletul mi-am indreptat atentia spre el. In tipla, sigilat. Cutia exact la fel cu cea pe care mi-o aminteam eu. Sticluta identica si ea. Mirosul de neconfundat. Am zis ma, mi-oi fi pierdut eu flerul, hai sa il supun si la proba de foc. Am intrat pe Checkcosmetics, am introdus codul de pe cutie in baza lor de date si raspunsul e clar: parfumul meu e exact cum trebuie. Mi s-a dat data fabricatiei lotului si toate datele necesare. Doamnelor eu pot vorbi doar in numele meu, parfumul e in buna regula. Si o sa cititi mai multe detalii despre el intr-un articol viitor. Va spun insa atat: pentru cele care iubesc trandafirii si cauta un parfum care sa aminteasca de ei, nu va lasati inselate de denumire, this is not it. Asteptati review-ul si va voi lamuri la momentul potrivit.

Lotiunea de corp Garnier Oil Beauty am vazut-o acum cateva luni pe unul din blogurile mele favorite din strainatate. Bineinteles ca la noi nu exista, dar mi-a ramas intiparita undeva pe lista mentala interminabila de chestii pe care vreau sa le incerc in viata asta!:)) V-ati prins ca imediat ce am zarit-o am pus-o in cos. E exact cum speram si chiar mai mult si pot sa va spun ca m-am cam indragostit de ea. Cu siguranta urmeaza sa iau si exfoliantul din aceeasi gama si probabil spre toamna o sa incerc si uleiul pentru corp. Va povestesc si despre dumneaei lotiunea mai multe in curand dupa ce o mai trec prin niste teste. Desi va zic eu examenul si l-a cam luat deja!:)) Toate fetele cu piele uscata o sa o indrageasca, de asta puteti fi sigure.

Nuantele pe care le folosesc din paleta mea de corectoare sunt cam pe terminate si eram in cautare de concealer nou. In general ma feresc de comandat fond de ten si corector online, de teama ca o sa gresesc nuanta si o sa ma trezesc cu un ditamai buyers remorse. De data asta am riscat pentru ca am dat de gama Fit Me de la Maybelline pe site si chiar nu am putut sa ma abtin. Corectorul asta il aveam pe lista aia mentala mentionata anterior:)) dupa ce am urmarit cateva clipuri ale unei tipe tare faine de pe Youtube. Ea mi-a usurat si sarcina alegerii nuantei pentru ca are tenul cam in aceeasi tonalitate cu mine si folosea o nuanta similara la Revlon Colorstay. Score! Asa ca am luat exact nuanta ei, numarul 15, Fair. Si bine am facut. Mi se potriveste perfect! Si cu corectorul asta se pare ca am facut o alegere tare buna, l-am folosit in ultimele doua zile, de cand am primit comanda si pana acum se descurca bine. Va anunt dupa o vreme care mai e relatia dintre noi. Acum baiul e ca vreau si fondul de ten. Si pudra Fit Me. Si poate si un blush? Mintea mea functioneaza pe cai nebanuite si periculoase!


Cu fiecare comanda vine si o mostra gratuita la alegere. Eu am fost curioasa sa aflu cum miroase Puma Limited Edition for Woman. N-am mirosit pana acum nici un parfum Puma.  Chiar in timp ce tastez imi adulmec incheieturile si va pot spune cam asa. E un parfum fructat (si un pic vag floral), jucaus, adolescentin. Exact genul de parfum pe care il vad potrivit unei pustoaice de liceu. Sau unei femei grabite, sportive, intr-o zi pe repede inainte. Simt clar in deschidere note de citrice, parfumul se dezvaluie apoi intr-un cocktail fructat dulce dar discret, nu dulcele ala lesinator. Dupa vreo 5 ore ramane pe piele doar un iz de musc. Parfumul nu e unul foarte persistent dar imi place. Nu e nici super elaborat, cu vreo piramida olfactiva memorabila dar zau ca e de luat in considerare pentru zile calduroase. Cred eu ca daca va place Nina Ricci sau DKNY Be Delicious, v-ar placea si asta!

Cam asa a fost comanda asta. Eu zic ca am facut afaceri foarte bune. Acum, trebuie sa va fac o marturisire rusinoasa. Deja am alte produse in cos. Multe produse!:)) Dependenta much? Sunt sigura ca pana sa plasez urmatoarea comanda o sa ma mai razgandesc de vreo cateva ori dar GOD, cum naiba sa rezisti cand vezi ojele alea Sally Hansen si produsele de ingrijirea parului si si si....Mda! Pacatele mele!:))

Voi cum ati comis-o online in ultima vreme? Va suna bine ceva de aici? Sa prioritizez vreunul dintre review-uri? Ce v-a atras atentia pe site rau de tot si credeti ca e musai sa includ si eu in urmatoarea tura?:))


miercuri, 11 iunie 2014

Focus on the legs

Cum sare temperatura in aer, cum ies la plimbare fustele scurte si sandalele. E normal sa fie asa, altfel am muri in chinuri din cauza caldurii incadescente pe alocuri. Numai ca avem si doua cazuri nefericite: o vara petrecuta in pantaloni lungi si incaltari inchise din motive de picioare necorespunzatoare, respectiv picioare necorespunzatoare afisate cu prea multa nonsalanta si cu prea mult je m'en fiche.

Ladies, eu m-am incadrat ani de zile la prima categorie nefericita. Mereu ma vedeam prea alba ca sa pot sa imi plimb gladiolele neacoperite, cu prea multe bubite pe gambe (foliculita is real people si eu stiu prea bine cum sta treaba cu ea), cu piele ca de sarpe, cu laboante nedemne sa vada lumina soarelui din motive de pedichiura cel putin imperfecta. Ei bine, asa nu merge! Mai ales ca in general sunt de parere ca la mine picioarele sunt cam cea mai buna parte a corpului. Da da stiu, modestia o sa ma ucida intr-o buna zi!

Anul asta de cum au fost mai mult de 22 de grade eu am inceput sa port fuste. Cu mandrie. Si cu dopuri in urechi pentru comentariile cuprinzand cuvinte ca: branza, Alba ca Zapada, bla bla bla. See me don't give a damn people!

Astazi vreau sa va vorbesc despre podiumul produselor care ma ajuta in demersul de eliberare al picioarelor de dupa materiale si incaltari care te incing si iti rapesc libertatea de a simti o briza usoara pe sub fusta cand bate vantul:)). Toate trei sunt produse ieftine ieftine si eficiente de nu crezi!


Crema hidratanta pentru calcaie de la Elmiplant. Cu unt de avocado si peppermint, la un fabulos pret de vreo 7-8 lei. Mereu am zis ca o crema pentru picioare e asa, ca sa ai un produs in plus si ca e foarte ok sa folosesti si crema de corp ca tot aia e. In principiu, daca nu ai mari probleme, e adevarat! Totusi a trebuit sa plec capul invinsa si sa admit ca la mine treaba sta putin altfel. Am mai spus si alteori. Printr-o minune a naturii am calcaie de sapatoare profesionista. Si daca nu ma ocup de problema vreo saptamana sa va fereasca Dumnezeu sa ma vedeti in sandale. Asa ca ii dam cu pila de calcaie la fiecare dus si scaldam talpile in crema asta! It works, it really does. Pielea e hidratata si daca perseverez seara de seara zau ca nu se mai intoarce la stadiul elefantastic. Unde mai pui ca menta din compozitie iti da o senzatie racoroasa care pica la fix pe caldurile actuale. Si miroase foarte foarte bine.

Urcam un pic si ajungem la povestea cu foliculita. De cand ma stiu epilatul picioarelor a fost pentru mine problematic. De la aparat ma umplu de bube, de la ceara raman cu fire sub piele. Numai rasul cu lama da rezultate mai putin tragice. Si nici acela mereu...Dar stati ca deja sar la pasul urmator. Ce ma ajuta sa scap de firele de sub piele, evitand eventuale situatii neplacute? Simplu: un scrub zdravan o data la cateva zile.


Am descoperit scruburile de corp My Body  (marca Billa) cu un pic de neincredere. Ditamai borcanele de exfoliant la 10 lei. Nu au cum sa fie bune, nu? Eee nu pe naiba! L-am luat pe cel cu Magnolie, mirosul nu ma da pe spate, zici ca e sapun Lux de pe vremurile copilariei mele. In schimb face ce trebuie. E suficient de dur incat sa te lase cu pielea regenerata si catifelata dar suficient de bine compus incat sa nu devina agresiv. Zic ei ca e pe baza de "Ocean Salt". O fi, nici nu conteaza prea mult pe baza de ce e, conteaza ca pana una alta e cam cel mai bun scrub din ce imi amintesc eu sa fi folosit ever! Si cu siguranta o sa il cumpar si a doua si a treia oara.

Dupa ce ii dam cu peelinguiala vine momentul magic, sa facem picioarele catifelate si fara blana. Ei si acum o sa va vorbesc despre ceva ce mi-a schimbat viata!:)) Nu ma gandeam nici intr-o suta de ani sa ridic in slavi pe blog o lama de ras dar iata ca o fac si pe asta! Vedeam reclama cu J.Lo folosind aparate de ras Venus si eu eram "yeah right divo, te cred de numa ca tu fix asa scapi de parul de pe picioare". Numai ca disperata dupa ce cam toate aparatele de pe piata ma faceau sa ma irit am decis sa musc galusca marketing-ului. Convinsa fiind ca rezultatul va fi acelasi ca de obicei, adica nemultumitor. 


Prepare to be amazed. In viata mea nu a alunecat aparatul mai usor, mai fara neplaceri. In viata mea nu mi-a ramas pielea perfect matasoasa dupa ras. Eu am fost mereu una din alea care si dupa epilat inteapa un pic si au pielea cu aspect neregulat. This baby really works. Nu m-am iritat nici macar o data de cand am trecut la Venus, folosesc lejer de 4-5 ori un aparat (or fi ele de unica folosinta dar eu inca n-am vazut omul care sa le arunce dupa fix o folosire) si nu isi pierde "calitatile" nici atunci. Si nu stiu cum si de ce, inainte trebuia sa folosesc aparatul de ras in fiecare seara (probabil si de aia ma trezeam cu iritatii), acum pot sa stau si 4 zile intre utilizari fara sa imi fie teama de soare. Nu m-a platit nimeni sa le fac reclama (bine ar fi) but they nailed it! Ma gandeam ca poate mai sunt fete care se confrunta cu aceleasi dificultati ca mine si le-ar fi de folos sa afle. Aaa, am uitat de pret. Vreo 14 lei pentru 4 aparate. Eu zic ca e ok.

Wheew, asta da articol lung! :)) Asadar asta e podiumul meu de produse care imi salveaza picioarele. Desigur pentru a atinge perfectiunea adaugam si o lotiune sau un ulei de corp, eventual un strop de autobronzant...Stiti voi. Doamnelor, sa eliberam picioarele de sub tirania blugilor!:))

Ati folosit vreunul din produsele astea? Va tenteaza ceva dintre ele? Care sunt armele voastre redutabile in perioada asta?


marți, 10 iunie 2014

The other side

Saptamana trecuta v-am aratat un outfit jucaus, comod, relaxat. Genul de outfit pe care il port des oriunde si oricand. Astazi o sa va arat cealalta fata a mea, cea care ar trai numai in rochii, care ar purta numai tocuri si care nu ar scuipa coji de seminte. Daca e sa dau banii pe o piese de imbracaminte, cel mai probabil va fi o rochie noua. Pentru ca cele peste 20 de rochii de zi nu sunt suficiente. Cum ar putea fi?

Problema e ca o data cu copiii mici vine si imposibilitatea de a purta exact ce vrei cand vrei. Alergatul prin parc pe tocuri, imbracata in rochie poate fi sport extrem si invitatie pentru voyeuri in acelasi timp. Si asa ajung eu la blugi sau pantaloni scurti.

Saptamana trecuta Dee m-a invitat sa imi scot in lume la pozat noua rochita de pe Kurtmann. De cate ori isi innoiesc stocul de rochii frumoase ma trezesc ca imi rod unghiile, ma trec transpiratiile si TREBUIE sa mai iau si eu macar una. Dovada: saptamana trecuta cand au adus rochite Zara (care aproape au disparut deja de pe stoc) m-am trezit adaugand in cos o rochie eleganta, neagra pe care o sa o port la o nunta in weekend. Credeti-ma, aveam cu ce sa ma imbrac dar nu m-am putut abtine!:))


Sa revenim la subiectul postarii de azi. Rochita asta Pimkie mi-a intrecut cu mult asteptarile. Materialul e pur si simplu magic. Cand am scos-o din cutie aproape am crezut ca e matase naturala. Nu e, dar se simte pe aproape la pipait. E fluida, racoroasa, lejera. Tot ce poti cere de la o rochie de toata ziua. Buzunarele o fac si mai simpatica, iar printul mie mi se pare oarecum reptilin. Posibil sa mi se para numai mie, habar nu am. Aaaa, spre deosebire de alte rochite deochiate asta are o lungime super decenta. La modul: pot sa o porti cand iti intalnesti prima data viitoarea soacra fara sa te temi de cruci deasupra capului. 

Sandalele astea vi le-am aratat cand mi le-am luat prin iarna. Mor de ciuda ca sunt atat de largute in fata. Ele sunt ok ca marime, dar sunt croite foarte prost la varf si arata "latarete". Mare pacat pentru ca sunt usoare de nu se poate, tocul e mega comod, desi nu par ar fi putut fi genul de incaltari in care mergi mult si bine fara probleme. Si modelul, ah cat imi place modelul asta! Acum vreau si mai rau sandale asa de la Jeffrey Campbell dar zau de ma lasa inima sa dau o caruta de bani pe niste sandale. In poza de detaliu se vad si alte mici defecte de fabricatie la talpa dar alea erau mai neglijabile si let's face it: China will be China. 


Asadar, cum sta la voi treaba cu rochitele? Pe caldurile astea ar fi cazul sa ne marim stocurile, nu?:))

vineri, 6 iunie 2014

Clinique Superdefense Skincare

Cele care citesc postarile de pe acest blog de ceva timp stiu deja ca nu sunt foarte pretentioasa cand vine vorba de ingrijirea tenului. In perioada cand ar fi fost nevoie de atentie suplimentara (acnee si nebunii de genul) habar nu aveam eu ce univers enorm de produse care ar fi putut sa imi faca bine existau pe piata. 

Intre noi fie vorba in restul timpului tenul meu e extrem de prietenos si ma trateaza doar cu niste cosuri ocazionale (stiti voi cand), cu niste pete nu foarte accentuate si cu pori mariti pe alocuri. Nimic dramatic insa. Va spun din start ca desi am incercat sa acord o mai mare atentie ingredientelor din produsele pentru ten, am ajuns la aceeasi concluzie: daca ceva functioneaza pentru mine, aia e. Stiu ca nu e cel mai bun principiu si o sa incerc sa il ajustez pe parcurs.


Avand in vedere ca tenul meu n-a fost fitos, produsele high end pentru ingrijire nu m-au atras niciodata. Si probabil asa ar fi ramas situatia daca nu mi-ar fi cazut in mana doua mostre deluxe size ale cremei de ochi, respectiv cremei pentru fata din gama Superdefense de la Clinique. 

Nu obisnuiesc sa fac review-uri bazate pe mostre pentru ca sincer, o mostra la pliculet nu e suficienta pentru a iti forma o parere. Cu astea doua produse insa va spun sincer ca n-am nici o mustrare de constiinta sa vi le prezint pentru ca din ele am folosit zilnic de o luna incoace, in fiecare dimineata. DAP! DAP....Si in crema de ochi inca mai exista produs.

Sa incepem cu crema de ochi Clinique Superdefense cu Spf 20. Mostra mea a avut 5 ml. Un full size are 15 ml. Pretul pentru full size e in magazinele de specialitate in jur de 150 de lei din cate am vazut eu (135 pe Aoro). Ambalajul e opac, un tub cu dozaj foarte facil. Plus plus pe toata linia. Din review-urile de pe Makeupalley ramasesem cu ideea de stay away si nici nu incerca. Si totusi am incercat. Si n-am avut chiar aceeasi opinie cu cea generala.


Spf-ul 20 mie mi se pare ok. Recunosc ca pe timp de vara spf-ul maxim folosit de mine e de 30. Stiu ca ar fi bine mai mult, dar n-am de ce sa va mint. Crema in sine are o nuanta un pic galbuie si teoretic ar trebui sa ajute la uniformizarea nuantei pielii. Nu as putea spune ca face asta. Textura produsului e mai densa decat la cremele de ochi cu care eram eu obisnuita si la inceput nu mi-a placut deloc. Va avertizez ca in zilele calduroase din cauza ca produsul e dens eu am simtit ca mi se "umfla" zona de sub ochi. Cred ca stiti senzatia aceea. DAR! Dar...e prima data cand vad o schimbare dupa ce folosesc o crema de ochi. Nu e efect placebo, stiu sigur. Liniile fine de sub ochi sunt mai putin vizibile, pielea e mai elastica si arata mai "sanatoasa". Nu e un efect dramatic dar eu il vad clar. Va spun sincer ca desi m-am impacat de ani de zile cu ideea ca ni se vand creme de fata in ambalaj mai mic, la pret mai mare, spunandu-ni-se ca sunt mai bune pentru zona sensibila din jurul ochilor, acum am ajuns sa ma indoiesc un pic. Chiar nu exclud ca la un moment dat sa imi dau intalnire cu crema asta de ochi pe raftul din baie. Desi e scumputa pentru gustul meu, a avut efect. Neasteptat de bun.

Si mai e ceva, imi justific pretul ei cam asa: din 5 ml am folosit 4 saptamani si inca mai am cam jumatate de tub (si nu m-am zgarcit cu aplicarea). 15 ml, ar insemna cel putn 6 luni de utilizare. Si asta mi se pare de bine. Parca ti-e mai usor sa te gandesti la 135 de lei impartiti pe vreo 180 de zile. Costul per aplicare devine infim, nu?:)) Si iata dragi cititori mecanismele din mintea unei beauty addict!

Inca un aspect, am folosit cateva zile fard fara a aplica un primer (se mai intampla uneori) si pot spune ca aceasta crema s-a dovedit o baza de machiaj mai mult decat decenta. Fardurile s-au aplicat frumos, fara "dare" si au rezistat in conditii ok timp de 5-6 ore. Va repet, eu n-am pleoape uleioase to begin with.

Si acum vine partea interesanta. Pe Beautypedia produsul e cotat cu BEST. Si stim bine ca pe Beautypedia greu gasim un produs care nu e Paula's Choice cotat cu best. Ambalajul e laudat (asa cum ma asteptam), despre spf se zice de bine, despre ingrediente si ce fac ele se zice de bine. Ia uite cum se aduna punctele in favoarea cremei asteiaaaa!

Despre crema de fata cu spf 25 pentru Dry Combination Skin va spun pe scurt ca nu am opinii la fel de bune. Tenul meu e mixt, fara uscaciunea care m-ar fi recomandat candidat ideal pentru aceasta crema.Trebuie sa admit ca existenta unei formule pentru ten mixt si gras imi indica mie ca aceea ar fi fost mai buna pentru nevoile mele.

Din start ambalatul la borcanel nu ma incanta, dar puteam trece peste acest aspect. Spf-ul 25 e ok. Din pacate pentru mine produsul asta imi face zonele cu sebum sa luceasca mult mai repede. Nu neg ca imi pastreaza pielea supla. Nu mi-a creat probleme, nu mi-a astupat porii, nu m-am trezit cu cosulete dubioase. O recomand insa in mod clar persoanelor cu ten uscat. Pentru acestea sunt convinsa ca poate functiona foarte bine. Daca aveti ten mixt insa, eu zic sa va reorientati spre altceva. N-am vazut vreun efect asupra ridurilor de pe frunte sau din jurul gurii. Poate atunci mi-as fi schimbat opinia.

Ambele produse sunt 100% fragrance free. Eu detectez totusi un usor miros camforat. Nu imi dau seama de unde provine acesta, sau daca fabulez eu. Oricum izul este extrem de discret si nu il simti decat daca bagi nasul in recipient. Ceea ce stim deja, oamenii normali nu prea fac.:)) Eu insa fac asta frecvent. 

Asadar din doua produse de ingrijire a tenului, unul m-a convins sa ma apuc sa economisesc banuti pentru el. Chiar daca mi-as depasi pragul psihologic de pret pentru acest tip de produs, chiar simt ca ar merita sa o fac. Macar sa investesc in ceva care m-a convins, nu?

Ati testat vreunul din aceste doua produse? Ce parere aveti despre produsele de ingrijire Clinique in general? V-am facut curioase?


joi, 5 iunie 2014

Take me home...

Sa nu ma intrebati care e legatura dintre outfit-ul de azi si titlu. No freakin clue. Numai ca de doua zile imi suna in cap numai "country road, take me home, to the place where I beeelooong" si efectiv nu puteam sa tastez altceva!:)) I know I am a freak, no need to tell me!

Tinuta asta e cam cea mai comoda combinatie in life, ma simt bine, neincorsetata si mi se pare ca arat oarecum simpatic si "studiat" desi de fapt am trantit hainele pe mine in viteza ametitoare!:) In ultima comanda data pe Kurtmann va spuneam ca am pus mana pe un top/maieu whatever foarte fain. 


Vedeti maieul cu pricina pe sub camasa. Print-ul de pe el ma duce cu gandul la "dream catchers", chestiile alea cu pene atarnate deasupra paturilor ca sa iti adune cosmarurile si sa nu le lase sa te bantuie. Probabil ca imaginatia mea bogata ma duce iar prea departe dar cred ca deja sunteti obisnuite. L-am luat marimea M pentru ca mi-a placut prea tare ca sa imi pese ca nu exista S. The only issue, imi vine atat de lung incat stiu unele dive fete care l-ar purta lejer pe post de rochita mini. Eu l-as purta asa doar pe plaja eventual, ca nu am bucurii la expunerea partilor dorsale moi. De frumos e frumos, materialul e lejer si eu o sa il port vara asta frecvent, legat pe sold sau inghesuit prin pantaloni si fuste. Ale mele zic, pantalonii si fustele. Nu ale altcuiva. Sa nu ne intelegem gresit intentiile.


Fiindca am avut fixul cu dream catcher am zis sa punem si cercei cu pene. Bun! Mai departe? Pai sa luam singurii blugi din istoria existentei care m-au convins pana acum sa dau mai mult de 100 de lei pe ei. I am cheap. Astia sunt Fishbone, luati din New Yorker, ii iubesc de mor si vreau sa fiu ingropata cu ei. Am zis. 


Aaaaa stiu, chestiile de la gat. Doua medalioane mici si simpatice pe care imi place sa le port impreuna si drumrolls: PIATRA. Piatra asta are o istorie ca altfel n-o aninam pe o bucata de piele la gat. Am gasit-o acum 8 ani pe o plaja in prima escapada la mare cu actualul sot. Era asa cum o vedeti, cu gaura de agatatoare direct in ea. De atunci am purtat-o des de tot, mai ales ca era mea hippie pare sa nu mai apuna vreodata. Daca o sa vedeti o mamaita la 75 de ani cu un chietroi la gat, pene in urechi si bratari de piele, stiti ca eu sunt aia!


Camasa alba legata si suflecata si ce-o mai fi ea, tenisi cu flori ca fara ei mor si aia e! Ranjet si da-i inainte!:)) Tin sa ii multumesc gagicii mele preferate, Dee pentru pozele artistice in tufe. Mi s-a parut nimerit in tufe pentru ca uneori si eu ma manifest tot ca o tufa. A se vedea postarea de azi. 

P.S: Nu am consumat alcool, doar o cana dubla de cafea dupa ce m-am trezit la PATRU JUMATE azi dimineata. Eu la oboseala devin glumeata ca dupa o sticla de vin!

miercuri, 4 iunie 2014

A treisprezecea poveste - recenzie de carte

In ultima saptamana am reusit sa dau gata patru carti. Am dormit putin dar nu regret! Dintre ele, cea mai consistenta atat ca numar de pagini cat si ca actiune este cea despre care am decis sa va vorbesc astazi. 

A treisprezecea poveste este romanul de debut al lui Diane Setterfield, roman publicat in 38 de tari, cu vanzari de peste 3 milioane de copii. Cum eu in general sunt o sucita am ridicat un pic din spranceana cand mama mi-a spus cat de buna e cartea asta si cat de mult o sa imi placa. Pentru ca a comparat-o ca stil cu cartile lui Kate Morton, carti care imi plac foarte tare am zis ca totusi exista o posibilitate sa imi pice bine lectura asta. And so it did!


Daca sunteti pasionati de romanele in stil gotic, misterioase, pline de fictiune istorica, cartea asta e facuta pentru voi. Povestea incalcita te tine cu sufletul la gura si iti trimite fiori pe sira spinarii de nenumarate ori. 

Vida Winter, o scriitoare celebra care a reusit sa isi ascunda in toti anii de glorie adevarata identitate, o solicita pe Margaret Lea, tanara autoare de autobiografii pentru a fi cea careia ii va dezvalui adevarul despre originile sale. Povestea ei se dezvaluie intr-o alta poveste, suspansul creat cu fiecare pagina e aproape palpabil iar de fiecare data cand esti sigur ca ai inteles ce se petrece si esti convins ca doamna Winter nu are cu ce sa te mai surprinda, ei bine...te surprinde din nou. Rememorarea trecutului va da la iveala secrete de familie intunecate, tainuite zeci de ani, generatii de-a randul, pana cand urma lor aproape a fost pierduta.

Ce au in comun tanara Margaret si doamna Winter? Se va dezvalui in cele din urma adevarul sau vom fi lasati sa il descoperim singuri?

Cartea mi se pare scrisa foarte bine, creeaza atmosfera si te transpune in ea fara sa iti dai seama. Imaginile zugravite sunt extrem de vii si te trezesti contempland actiunea ca si cand ai vedea-o pe un ecran. Singurul aspect care mi s-a parut putin deranjant: un exces de melodrama si un pic de redundanta. Poate ca patetismul unora dintre supozitiile din poveste a fost usor exagerat dar pana la urma chiar si acest aspect contribuie la construirea spiritului romanului.

Daca va intrebati de unde titlul acestei carti, din pacate va voi dezamagi. Trebuie sa cititi cartea ca sa aflati. Ar insemna sa va stric inceputul misterului daca v-as dezvalui detalii legate de titlu.

Eu una va recomand cu caldura sa descoperiti paginile acestei carti. O sa va captiveze, o sa va bantuie si o sa va insoteasca vreo cateva zile si in vis. Cel mai bine de citit intr-o zi ploioasa daca vreti sa fiti sigure ca o sa va speriati singure!:)) Vad ca momentan e redusa binisor pe Libris asa ca daca va tenteaza, acum e momentul.

Am inteles ca urmeaza sa apara si filmul acestei carti si sincer de abia astept. Daca va reusi sa redea tensiunea din paginile cartii o sa fiu data pe spate. Voi ce spuneti? Va place acest gen de roman? Va tenteaza sa cititi A treisprezecea poveste?

P.S: Cred ca in saptamanile urmatoare o sa incep sa fac "sondaj" de opinie pe Facebook si pe blog in legatura cu cartea pe care ati prefera-o recenzata. In perioadele in care citesc mai mult de o carte pe saptamana imi va fi greu sa decid si asa ca o sa apreciez ajutorul din partea voastra.

marți, 3 iunie 2014

May Empties

Din pacate postarea de luna asta e cam saracuta. N-am avut spor la consumat se pare. De fapt mint, spor am avut dar produsele nu si-au dat ultima suflare asa repede cum ma asteptam. Prin urmare in iunie o sa vedeti un munte de chestii...cred!:))

Sa golim totusi punga cu deseuri:

- Spuma de baie Balea cu vanilie si chai tea. Daaa daaa, de 10 ori da. Face o super spuma fara sa folosesti multa, miroase incredibil de bine, e mare si ieftina! Am luat deja alta aroma din aceeasi gama si cu siguranta o sa o mai cumpar si pe asta.
-Gel de dus YR cu portocale din Florida. Mirosul imi place foarte tare, notele citrice ma atrag mereu pe timp de vara (unde e vara, apropos?), e genul ala de miros care te ajuta sa te trezesti dimineata. Chiar daca e un pic mai agresiv cu pielea decat variantele cremoase de geluri Jardins du Monde (cele cu cafea, cu cacao si cu migdale), imi place si o sa il mai cumpar probabil.
-Gel de dus YR cu menta. Trebuie sa va spun ceva. Ocazional imi place sa folosesc produse de baie cu arome masculine. Umm, da! Stiu. Imi place sa miros ca un tip misto, cel putin ciudat. Gelul asta de dus mi-a placut si l-am folosit cu spor. Cand ma simteam extrem de obosita si imbacsita dupa o zi lunga, intindeam mana dupa el. Nu stiu daca l-as mai lua neaparat dar...nu zic nu.

-Demachiant Balea Ultra Sensitive.  L-am detestat!Pe bune. Nu stiu cum de am rezistat sa il folosesc aproape in intregime. Mi s-a parut prea dens, simteam ca imi lasa tenul incarcat (chiar daca folosesc gel de curatare dupa demachiant), mirosea ciudat. Nu! Culmea e ca asa sensitive cum se lauda ca e, in primele saptamani ma ustura putin pielea cand il foloseam si am avut zile cand puteam sa jur ca s-a facut responsabil de niste cosulete enervante. Dovada ca se poate sa am dreptate, de cand nu l-am mai folosit tenul meu e in forma maxima! Never ever again! Nu stiu de ce or fi scos demachiantul meu preferat Balea Nature!:(
-Antiperspirant Nivea Double Effect. La mine sincer orice roll on functioneaza. Nu transpir extrem de tare. Asa ca nu pot sa va spun cu siguranta daca face asta ceva iesit din comun. Ma proteja, mirosea placut, nu am observat sa lase urme pe haine. Nu am o preferinta la antiperspirante.
-Oja Farmasi  era un corai intens pe care il foloseam frecvent pentru pedichiura. Dupa ce am trecut de jumatatea sticlutei s-a ingrosat foarte tare si i-am zis adio. Nu e ca si cand n-as avea destule oje!:))
-Essence Clear Gel pe care il folosesc cu spor pe sprancene. E ok, am cumparat inca un tub (al nu stiu catelea). Sincer, nu e chiar extraordinar dar recunosc ca nu imi bat prea tare capul cu sprancenele mele. Forma lor imi place, le umplu cu fard, le fixez cu ce o fi. BAM!:))
-Balzzam Gerovital Plant. Am mai dat gata inca unul si sunt sigura ca o sa il mai cumpar si altadata. Foarte ok pentru pretul mic mic mic. Mult mai ok decat Nivea de exemplu.
-Mostre de parfum: Escada Desire Me, primita la comanda Aoro. E un parfum ok, am detaliat eu cand am primit ce si cum. Nu pot sa spun ca mi se potriveste neaparat si ca as fugi sa il cumpar. Trussardi My Name stiti deja ca l-am primit de ziua mea la 100 ml. E noul parfum al vietii mele care ma face sa nu mai plang asa tare dupa Sensi by Giorgio Armani.

Cam asa. Putintel dar macar am mai facut un piiiic de loc, nu? Voi cum va laudati luna asta?