vineri, 24 iulie 2015

Toate acele lucruri pe care nu ni le-am spus

 Pentru mine cartile lui Marc Levy se situeaza cam pe acelasi loc cu cartile lui Musso. Adevarat ca la Musso am luat la rand cam tot ce se gaseste la noi, pe cand din Levy am lecturat doar vreo cinci scrieri. Situatia e insa in curs de remediere dupa cum vedeti!

Am ales un nou volum al acestui autor la ultima comanda data pe aceasta librarie online. M-a intrigat descrierea, m-am asteptat la o lectura savuroasa si partial asteptarile mi-au fost indeplinite. Sa nu anticipam insa, nu?

Toate acele lucruri pe care nu ni le-am spus e genul de carte usurica, lejer de citit. Exact cum m-a obisnuit autorul acesta. Nu va asteptati la vreo capodopera literara, cartile lui Levy te prind, dar sunt comerciale si scrise intr-un stil extrem de concis, pe alocuri lipsit de substanta. 

Relatia tensionata cu tatal sau o urmareste pe Julia Walsh si la maturitate. A fugit toata viata de trecut, a taiat orice legatura cu amintirile, ajungand o femeie independenta, in prag de maritis. Se pare insa ca soarta ii rezerva o surpriza de proportii, caci cu cateva zile inainte de nunta primeste telefonul la care se astepta: cel prin care e anuntata ca tatal sau nu va participa la eveniment. Numai ca de data asta motivul pentru care el nu va putea ajunge e destul de greu de demontat: tatal ei e mort.

Din acest moment intreaga viata a Juliei e data peste cap in decurs de o saptamana. Tatal sau a gasit o cale inedita de a ii transmite mesajele pe care nu a apucat sa i le transmita pe parcursul vietii, un mod de a rascumpara macar partial greselile din copilaria fetei sale. Pornita intr-o calatorie neasteptata Julia va descoperi ca nimic nu a fost ceea ce parea in anii ce trecusera si ca pana la urma viata e asa cum ti-o faci, indiferent pe cine ai incerca sa invinuiesti pentru temerile tale.

Trebuie sa admit ca modalitatea prin care tatal Juliei a ales sa isi transmita mesajul m-a facut sa ridic sceptica o spranceana si chiar sa ma enervez si sa pufnesc nitelus. Posibil sa fi spus si ceva de genul "hai ma las-o ca macane, cum sa cred asa ceva!" Am fost tentata sa las deoparte cartea pentru ca astfel de chestii tind sa ma scoata din ritm. E cam greu sa intru in starea potrivita daca nu pot crede ceva in firul povestirii. Ma bucur ca am ales sa nu abandonez lectura, pentru ca am primit un raspuns acceptabil spre finalul cartii. Cu toate acestea finalul a fost un pic in coada de peste din punctul asta de vedere si recunosc ca asta m-a cam enervat. Adica da, iti poti imagina ce s-a intamplat, dar eu cu punctele de suspensie nu prea sunt prietena.

Prin randurile usurele s-au strecurat si ceva invataturi de viata, au fost momente cand paginile au reusit sa atinga o coarda sensibila. Partea umoristica mi s-a parut un pic fortata si inutila, dar asta e stilul lui Levy si nu m-am prea agitat. 

Daca vreti o poveste buna de luat in vacanta, cu dragoste vazuta din perspective diverse, cu calatorii in trecut si cu sondat de adancimi ale propriei persoane, va recomand romanul acesta. Nu cred ca o sa va para rau daca il veti lectura!

4 comentarii:

  1. Foarte interesanta, cred ca merita citita :) Pupici

    RăspundețiȘtergere
  2. chiar acum citesc si eu ceva de Marc Levy si desi inceputul a fost un pic mai greoi, acum imi place cartea tare mult. :D
    pupici!

    http://cherryqueendee.blogspot.com/

    RăspundețiȘtergere
  3. Pune-o la catastif! Cred ca la iarna o sa ajung sa o citesc si eu! ;))
    Pupicius

    RăspundețiȘtergere
  4. am citit si eu cartea asta, chiar imi place cum scrie levy

    RăspundețiȘtergere