marți, 16 februarie 2016

Ajutoare in lupta cu raceala

Deja se implinesc aproape doua saptamani de cand prietenii de la Solaris mi-au trimis o cutie frumoasa foc, in care mi-au pregatit niste surprize tare faine. Am impartasit cu voi atunci pe Facebook ca sunt mega entuziasmata, m-am delectat cu cei dragi ai mei cu bunatatile din cutie si eram gata sa scriu articolul. Then life hit us with a big punch! Nu am putut sa ma scutur si sa imi revin, fapt care s-a reflectat si in absenta prelungita de aici! Nu detaliez, va spun doar sa va bucurati de fiecare zi si de fiecare om. Si revin la subiectul postarii.

In scrisorica din pachetul cel frumos (atentia pentru detalii e fantastica la oamenii astia, mereu imi pun un mare zambet pe fata) eram anuntata ca Solaris are o noua gama de remedii naturale, pe numele ei de botez Bnefica. Primele produse lansate, Benefica Propoforte se regaseau printre bunatatile primite si nu imi trecea prin minte cat de curand o sa le testez pe bune la capacitate maxima. 


Comprimatele pentru imunitate cu propolis si vitamina C stimuleaza capacitatea organismului nostru de a lupta cu boala si usureaza durerile in gat. N-o sa va mint, gustul nu e cel mai bun, dar asta v-o spune cineva care nu se poate atinge de propolis in general. Cu comprimatele astea a fost..tolerabil. Katia era incercata de raceala asa ca am actionat cu comprimatele in varianta junior si am reusit sa fentam o boala mai urata. Durerea in gat i-a cedat dupa 3 zile in care altceva nu a luat. In prima zi a comentat si ea ca gustul e cam amarui acrisor, dar s-a obisnuit rapid si nu am mai auzit plangeri. Eu m-am captusit cu o stare generala proasta din cauza oboselii acumulate in ultima vreme si intr-o dimineata m-am trezit cu arici in gat. Am luat si eu cateva zile varianta Family de comprimate si am scapat. Numai al meu consort a facut grimase cand i-am dat o "pastila" atunci cand m-a anuntat ca si el se simte cam ciudat. E a big baby si daca nu are gust bun el nu poate sa le ia! 


In scrisorica trimisa am primit si o provocare. #vreausastiu era hastagul sub care am fost rugata sa impartasesc cum ma tratau parintii in copilarie cand nu puteam sa ma joc din cauza bolii. Din pacate tin minte prea bine ca am fost un copil mega bolnavicios, asa ca am povesti din astea cat incap. Tata era cu comitetul de povesti cand era acasa si putea. Imi citea basme de Hauff, amintindu-si cum acelasi tratament i se aplica si lui cand era bolnav. Asta era partea buna. Apoi erau frectiile cu otet de mere care ma lasau mirosind infiorator. Inhalatiile erau si ele la mare pret. Daca nu stiti ce sunt alea, ferice voua. O oala cu apa clocotita in care se puneau ceaiuri medicinale din belsug era adusa cu mare tam tam la mine. Mi se acoperea capatana cu un prosop si sub "paravanul asta" trebuia sa stau deasupra oalei, sa trag in piept aburul ala. Detestam chestia asta din toti ficatii. 

Mai era partea aia cu gargara cu sare mare dizolvata in apa, din cauza careia nu o data mi s-a facut greata. Sau albastrul de metil pe care l-as fi evitat cu orice pret. Plangeam cu sughituri cand auzeam de bagat albastru de metil in gat. Vitamina C (din aia acraaaa) mancam intruna, norocul fiind ca eram fan acrituri oricum. Asa ca de obicei se adauga la portia de vitamina C si multa lamaie mancata asa, raw!:)) Ceai cu hectolitrul pana simteam ca plesnesc, caldura ucigatoare sa transpir bine. 

Pentru gat stiu sigur ca mai luam Faringosept si niste pastile vag naturiste cu un gust de plante clocite. Nu retin cum se numeau dar nici nu sufar. In caz de tuse intervenea mereu siropul de ridiche neagra al bunica-mii, care culmea chiar avea efect si pe care l-am folosit si eu cu succes pentru fii-mea. Deja cand se punea problema de ceai de ceapa simteam subit ca mi-am revenit si eram capabila sa plec in lume si cu febra 39. 


Toate minunile astea le-am rememorat cu al meu sot in timp ce imparteam cu picea delicioasele gaufre cu miere din pachet si cate o cana de ceai aromat. Dupa o lingurita cu fagure deja ei i se parea tare amuzant prin ce "drame" treceau parintii ei in copilarie. Oricum eu am scapat usor, al meu retine si serii de injectii dureroase si de antibiotic dat de medici tembeli care erau hotarati sa ii faca praf rezistenta la orice fel de boala. 

Pana una alta, pe noptiera Katiei se odihneste Albina Nina, simpatica lumanarica facuta din ceara naturala (pe care ma indoiesc ca se va indura sa o ardem vreodata), ojele mele au o noua casa in cutia cea frumoasa si cautarile pentru inca un bax de gaufre din alea cu miere sunt in toi!

5 comentarii:

  1. gaufrele cu miere sunt printre gustarile mele favorite. nu le-am mai luat de ceva timp dar neaparat sa imi refac stocul. :)
    pupicei!

    http://cherryqueendee.blogspot.com/

    RăspundețiȘtergere
  2. Si mie imi plac gofrele cu miere, eu le zic pancakes. :)
    Sa ai o zi minunata!
    Xoxo, Victoria

    http://fashionstylebeautyandmore.blogspot.ca/

    RăspundețiȘtergere
  3. Am lesinat de ras, ai povestit prea amuzant :))
    Tin minte ca si noua ne dadeau diverse ceaiuri, printre care si cel de ceapa :)))
    Si noua ne-au placut mult gaufrele :D

    RăspundețiȘtergere
  4. Ce de bunataturi!! Gofrele acelea nu sunt cele traditionale din Olanda? Asa arata, dar alea cred ca sunt cu caramel, le adorr. Sper ca te simti mai bine dupa.. lovitura vietii. Te pup!

    RăspundețiȘtergere