Carti de Nicholas Sparks?

In ultimele doua luni mi-au picat in mana trei carti de Nicholas Sparks. Prima, Jurnalul unei iubiri (cartea dupa care a fost facut The Notebook, minunatul film) mi-a imprumutat-o Dee. Pana sa apuc sa o citesc toata am mai comandat inca doua carti de acelasi autor de pe Libris. Mi-am format o parere si as vrea sa v-o impartasesc in speranta ca poate ceva imi scapa sau ca am luat-o eu complet razna.


Jurnalul unei iubiri e frumoasa. Siropos de frumoasa desigur. E ca scenariul filmului dar un pic mai buna pentru ca te lasa sa iti imaginezi tu totul. Am vazut filmul de 4 ori, de 4 ori am plans la el. Totusi, l-am vazut ultima data pe la 20 de ani. Ma intreb daca l-as vedea acum ce as gandi. Foarte posibil sa nu ma mai impresioneze la fel de tare. Buuun! Am smiorcait un pic si la carte DAR mi s-a parut cam trasa de par. Da da, exact, trasa de par. Pentru ca in ciuda convingerii ca exista suflete pereche si iubiri perfecte, in viata reala nu se intampla exact asa. Si nu sunt o frustrata singura. Nu! 

Zic buuuun, tocmai mi-am pus semne de intrebare legate de povestea lui Allie si Noah, chit ca dupa ce citeam unele pagini imi venea sa bag divort ca al meu barbat nu face toate chestiile alea adorabile (si nu ma refer la partea cu cititul de amintiri in azil nevestei bolnave de Alzheimer).

Sa incercam si altceva. Nunta. Un fel de urmare a Jurnalului unei iubiri, in care Wilson, ginerele lui Noah, ia ca exemplu iubirea de poveste a socrilor sai pentru a recastiga inima sotiei sale. Daca va spun ca am pufnit aproape la fiecare pagina, o sa ma credeti? Atat de fortate actiunile eroului principal, atat de cliseistice, atat de exagerate incat deja imi venea sa dau cu cartea de pereti. E ca si cand protagonistul a aplicat la gramada circa 200 de sfaturi citite in Cosmopolitan in tineretea lui, bazandu-se pe faptul ca femeile sunt niste gaste sensibile. Mai lume, nu zic ca nu ar fi asa! Clar pici in fund cand vezi un astfel de display de afectiune dar NU E VEROSIMIL. Nu bagati divort doamnelor, mai bine ziceti merci ca barbatul n-a calcat in strachini incat sa simta nevoia sa faca parada apoi de sentimentele lui. Recunosc, am marait la al meu sot ca nici macar flori nu mi-a luat de nu stiu cat timp. Reactia lui a fost sa ma intrebe ce am mai citit in ultima vreme!:)) Am inceput sa rad si am realizat cat de bine ma cunoaste. 



Scenariile perfecte scartaie. Nu ni se spune nimic despre minunatia de sosete pe care eroul de roman nu nimerea sa le bage in cosul de haine ci pe langa. Nu ni se spune ca dimineata femeia perfecta avea respiratia nu foarte placut parfumata. Dragostea nu e musai sa fie un uragan de pasiune forever. Da, desigur in primii ani va fi. Apoi devine doar calda, sigura si acolo. Doar pentru ca nu mai ai timp de toate dulcegariile, pentru ca uneori esti obosit, nervos si il tratezi pe omul de langa tine ca pe un coleg de apartament enervant nu inseamna ca aia nu mai e dragoste. Nu! Si noi oftam si suspinam si ne detestam vietile imperfecte. Nu e chiar asa! Aaa, plus ca jur ca spre ultimele pagini, econoama din mine care se ocupa de bugetul familie, se gandea cum l-ar mai strange de gat pe Mihai daca ar cheltui vreodata atatia bani pentru a face ceva macar pe a 10-a parte ca in cartea aia. Poate o sa mor de pragmatism desi sunt o romantioasa incurabila si o regina a dramelor din nimic! That would teach me a lesson!:))

Ambele carti sunt scrise frumos, omul are condei. Numai ca pentru mine e un fel de chic lit mai spalat. Sunt sigura ca acum 10 ani as fi plans in pumni, as fi visat la ala care o sa faca aceleasi chestii pentru mine. Si as fi sfarsit extrem de frustrata si cu 40 de pisici.

Acum sunt pe la mijlocul celei de a treia carti Cel mai de pret cadou. Chiar daca nu am terminat-o, imi permit sa emit si despre aceasta cateva pareri. Tot genul usurel, la ce va asteptati? Tot povestea unei mari iubiri din trecut. La ce va asteptati? Can u see a pattern forming? 

Numai ca aici autorul a decis sa mai presare si niste drame, mai multe decat de obicei. Crime, vieti distruse, clanuri dubioase. Singurul aspect pe care l-a reusit din punctul meu de vedere in primele 120 de pagini este sa ma dispere. Sare la doua pagini la alt personaj si alta poveste, se intoarce la cele doua personaje principale, oar face un detour la unii care am uitat deja cine sunt. Nu pot sa zic ca ma da pe spate. Ma astept la un final previzibil si vad unde m-ar duce cartea asta ca si cand as fi scris-o eu.

Nu zic ca sunt carti proaste. Sunt mai bune decat alte carti glossy, aduc mai mult a literatura. Vi le recomand insa pentru stari din alea romantioase si eventual cand aveti mintea supraincarcata si vreti o relaxati. Sunt bune si de luat la plaja. Daca vreti insa o provocare intelectuala sau o chestie care sa va tina pe jar, nu va pierdeti vremea.

Eu deocamdata nu mai servesc altele decat daca le imprumut de la biblioteca sau daca le iau la pret foaaaarte redus. Sunt carti pentru orice epoca a vietii si se pare ca eu le-am nimerit in perioada nepotrivita pe acestea. Recunosc ca am un loc special in inima pentru The notebook si pentru A walk to remember, dar locul ala ramane undeva in amintiri.

Voi ati citit ceva de Nicholas Sparks? Ce impresie v-au lasat cartile lui? Am devenit eu o fiinta cu inima de gheata?:))

Share:

8 comentarii

  1. Amin!
    Eu ma mir cum au reusit sa scoata un film ataaaat de bun dintr-o carte atat de plictisitoare. Pe bune, sunt la pagina 80 din Jurnal si trag de mine. Bine, vin si dupa trilogia Sancti in care e actiune la cote maxime si asta mi se pare un fel de....mancare fara condimente.
    Suntem doua babe insensibile!:)))
    Pupicius

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)) Great minds think alike! Dar zau ca si cu filmul am dubii. Oare la fel ni s-ar parea si acum?
      Hai cu Turnuuu!:))

      Ștergere
  2. Incearca Draga John si Ultimul cantec.Sunt minunate si parca mai bune decat Jurnalul unei iubiri.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sa stii ca o sa incerc. Poate poate. Mai ales ca din cate stiu Draga John e si film, asa-i? Poate reuseste sa ma convinga pana la urma nenea Sparks!

      Ștergere
  3. Subscriu pentru Ultimul cantec (desi am citit-o si eu acum vreo 3 ani, mi-a mai venit mintea la cap intre timp). Tin minte ca mi-a placut mult si ca am plans de parca imi murise animalul de companie. Incepusem si eu The Notebook, dar in engleza, si ma plictisea tare, tare. Poate ii mai dau o sansa pe viitor.
    Kisses, R
    Beauty and bargains
    www.beautyandbargainsbyr.wordpress.com

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ok, l-am trecut pe lista de "hai sa ii dam o sansa!":)))
      Dap, foarte plictisitoare The Notebook din pacate. Am fost dezamagita!

      Ștergere
  4. Eu nu le-am citit, dar avand in vedere ca nu sunt o adepta a stilului chic lit sau romanti-usurel, clar le voi trece cu vederea!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu am sperat la altceva. Nici eu nu ma prea omor dupa genul asta dar aveam nevoie de ceva lejer si am zis ca sigur o sa fie de bine cu Sparks. WRONG!:))

      Ștergere